Protezarea genunchiului

Protezarea genunchiului
Protezarea genunchiului

Protezarea genunchiului este o intervenție chirurgicală în care se înlocuiește întreaga articulație a genunchiului cu o proteză artificială. Această procedură este adesea necesară pentru persoanele cu deteriorare severă a articulației genunchiului, de obicei cauzată de osteoartrită, traumatisme sau alte afecțiuni articulare grave.

În timpul unei proteze totale de genunchi, chirurgul îndepărtează o cantitate considerabilă de os și țesut moale deteriorat din jurul articulației genunchiului. Înlocuiește aceste structuri cu componente artificiale, care pot fi fabricate din metal, plastic și ceramică. Aceste componente sunt proiectate să reproducă funcția naturală a articulației genunchiului. Permit pacientului să își recâștige mobilitatea și durerea să scadă sau chiar să dispară.

Protezele totale de genunchi pot fi extrem de eficiente în îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele cu probleme articulare severe. Totuși, este important să se țină cont că această intervenție chirurgicală implică riscuri și necesită o perioadă de recuperare și reabilitare adecvată pentru a obține rezultatele dorite.

Durata unei intervenții chirurgicale de protezare totală de genunchi poate varia în funcție de multiple factori. Aceștia includ complexitatea cazului, experiența chirurgului și eventualele complicații care ar putea apărea în timpul procedurii. În general, operația poate dura aproximativ două până la trei ore.

Iată câțiva factori care ar putea influența durata unei operații de protezare totală de genunchi:

  1. Starea articulației. Dacă deteriorarea articulației este mai extinsă, operația ar putea dura mai mult timp pentru a înlocui și repara structurile afectate.
  2. Tehnica chirurgicală. Există diferite tehnici chirurgicale utilizate pentru protezarea genunchiului. Unele pot fi mai complexe decât altele, influențând astfel durata totală a intervenției.
  3. Abordul chirurgical. Chirurgul poate alege să utilizeze o abordare chirurgicală convențională (cu o incizie mai mare) sau o abordare minim invazivă (cu incizii mai mici), ceea ce poate influența durata intervenției.
  4. Complicațiile. În unele cazuri, pot apărea complicații sau probleme neprevăzute în timpul operației, care ar putea prelungi durata totală a procedurii.

Este important să discutați cu chirurgul dumneavoastră despre detaliile specifice ale procedurii și despre ceea ce să vă așteptați înainte și după intervenția chirurgicală.

Artrofibroza genunchiului

Artrofibroza genunchiului
Artrofibroza genunchiului

Artrofibroza genunchiului este o afecțiune caracterizată prin formarea excesivă de țesut fibros în jurul unei articulații, ceea ce duce la rigiditate și limitare a mișcării acelei articulații. Aceasta poate afecta orice articulație a corpului, inclusiv genunchiul, șoldul, umărul sau cotul. În cazul artrofibrozei după proteza totală de genunchi, această condiție apare în articulația genunchiului în urma intervenției chirurgicale.

Cauzele artrofibrozei după proteza totală de genunchi pot include

  1. Inflamație excesivă: Reacția inflamatorie poate fi mai intensă la anumiți pacienți, ceea ce poate duce la o formare excesivă de țesut cicatricial.
  2. Factori de risc individuali: Anumiți factori de risc, cum ar fi diabetul zaharat sau obezitatea, pot crește predispoziția la formarea de țesut cicatricial excesiv.
  3. Exerciții fizice necorespunzătoare: Un program inadecvat de reabilitare sau lipsa mișcării adecvate după intervenție poate favoriza dezvoltarea artrofibrozei.
  4. Traumatisme: Traumele sau leziunile la nivelul articulației genunchiului, fie înainte de intervenția chirurgicală, fie în timpul acesteia, pot contribui la dezvoltarea artrofibrozei.
  5. Infecții postoperatorii: Infecțiile pot declanșa o reacție inflamatorie și pot crește riscul de formare a țesutului cicatricial.
  6. Poziționare inadecvată a protezei: O poziționare inadecvată a protezei sau o prostă mobilitate a acesteia poate favoriza apariția artrofibrozei.

Simptomele artrofibrozei după proteza totală de genunchi

  1. Rigiditate și limitare a mișcării la nivelul articulației genunchiului.
  2. Dureri cronice la nivelul genunchiului.
  3. Dificultate în efectuarea activităților zilnice.
  4. Scăderea flexibilității articulației.

Tratamentul pentru artrofibroză după proteza totală de genunchi poate implica

  1. Terapie fizică: Terapia fizică este adesea primul pas în tratamentul artrofibrozei genunchiului. Un program de terapie fizică poate include exerciții de întindere, exerciții de fortificare musculară. Mobilizarea manuală și tehnici de îmbunătățire a mișcării pot ajuta. Scopul este de a îmbunătăți flexibilitatea și mobilitatea genunchiului.
  2. Manipulare și mobilizare manuală: Pentru cazurile mai severe de artrofibroză, medicul sau terapeutul fizic poate efectua manipulare și mobilizare manuală a genunchiului. Acestea se fac de obicei sub anestezie sau sedare si pot îmbunătății gama de mișcare.
  3. Infiltrări cu corticosteroizi: Injecțiile cu corticosteroizi pot fi utilizate pentru a reduce inflamația și durerea asociate cu artrofibroza.
  4. Chirurgie: În cazurile severe și rezistente la tratament, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Prin aceasta intervenție se îndepărtează țesutul cicatricial pentru a restabili mobilitatea genunchiului. Aceasta poate include si alte proceduri precum reprogramare articulară sau chiar reoperare pentru corectarea problemei.
  5. Reeducare motorie: Pentru a preveni recurența artrofibrozei reeducarea motorie poate îmbunătăți modul în care pacientul își folosește genunchiul.

Este important ca tratamentul să fie individualizat și să fie monitorizat de către un medic sau terapeut fizic specializat în reabilitarea genunchiului. De asemenea, în funcție de severitatea afecțiunii și de necesitățile individuale ale pacientului, pot fi necesare mai multe modalități de tratament combinate pentru a obține cele mai bune rezultate.