Recuperarea după AVC

Recuperarea dupa AVC

Recuperarea după AVC – Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune gravă care necesită un proces complex de recuperare medicală. Recuperarea după un AVC este esențială pentru a ajuta pacienții să-și recâștige funcțiile motorii și să-și îmbunătățească calitatea vieții. Un aspect crucial al acestui proces este mobilizarea pasivă a articulațiilor, în special a genunchiului, cu ajutorul aparatelor de mobilizare pasivă continuă, cum ar fi Kinetec.

Importanța Recuperării Medicale După AVC

Recuperarea după AVC este vitală pentru a preveni complicațiile și pentru a maximiza șansele de recuperare a funcțiilor pierdute. Procesul de reabilitare implică o combinație de terapie fizică, terapie ocupațională și, în multe cazuri, terapie de vorbire. Scopul principal este de a ajuta pacientul să își recupereze cât mai mult din independența și funcționalitatea pierdute.

Mobilizarea Pasivă a Articulațiilor

Mobilizarea pasivă a articulațiilor este un element esențial în reabilitarea post-AVC. Aceasta presupune mișcarea articulațiilor fără implicarea activă a mușchilor pacientului. Este deosebit de importantă pentru pacienții care au suferit o paralizie parțială sau totală, deoarece ajută la prevenirea rigidității articulare și la menținerea flexibilității.

Exemplu de Mobilizare Pasivă a Genunchiului

Un exemplu specific de mobilizare pasivă este utilizarea aparatului Kinetec pentru articulația genunchiului. Aparatul Kinetec este un dispozitiv care asigură mișcarea pasivă continuă a genunchiului, ajutând la menținerea mobilității și prevenirea contracturilor. Acest dispozitiv este folosit în mod obișnuit în spitale și clinici de reabilitare pentru pacienții post-AVC.

Beneficiile Utilizării Aparatului Kinetec

  1. Menținerea Mobilității Articulației: Aparatul Kinetec ajută la menținerea unui grad optim de mobilitate a genunchiului, prevenind rigiditatea și contracturile care pot apărea din cauza imobilității prelungite.
  2. Prevenirea Atrofiei Musculare: Prin mișcările pasive, Kinetec stimulează mușchii din jurul genunchiului, prevenind atrofia musculară.
  3. Îmbunătățirea Circulației Sanguine: Mișcările regulate ajută la îmbunătățirea circulației sanguine în zona afectată, contribuind la o recuperare mai rapidă.
  4. Reducerea Durerii: Mobilizarea pasivă poate ajuta la reducerea durerii și inflamației, oferind pacientului un confort sporit.

Concluzie

Recuperarea medicală după un AVC este un proces complex și esențial pentru revenirea la o viață cât mai normală. Mobilizarea pasivă a articulațiilor, în special a genunchiului cu ajutorul aparatului Kinetec, joacă un rol crucial în acest proces. Prin menținerea mobilității, prevenirea atrofiei musculare și îmbunătățirea circulației sanguine, aceste tehnici contribuie semnificativ la recuperarea pacienților. Implementarea unui program de reabilitare bine structurat, care include mobilizarea pasivă, este cheia succesului în recuperarea după un AVC.

Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC), cunoscut și sub denumirea de infarct cerebral sau atac cerebral (imagine 1: sursa healthline.com), este o afecțiune medicală în care fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ. Acest lucru cauzează daune celulelor cerebrale din zona respectivă. AVC-ul poate fi rezultatul blocării unei artere care alimentează creierul (accident vascular cerebral ischemic) sau al ruperii unei artere din creier, determinând sângerare în țesutul cerebral (accident vascular cerebral hemoragic).

Accidentul vascular cerebral

Există două tipuri principale de accident vascular cerebral:

  1. Accident vascular cerebral ischemic. Aproximativ 80% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt de tip ischemic și sunt cauzate de blocarea sau reducerea fluxului de sânge către o parte a creierului, de obicei prin formarea unui cheag de sânge într-o arteră cerebrală. Subtipurile includ:
    • Accident vascular cerebral trombotic: Cheagul de sânge se formează într-o arteră cerebrală care este deja îngustată de acumularea de plăci de aterom (ateroscleroză).
    • Accident vascular cerebral embolic: Un cheag de sânge format în altă parte a corpului, cum ar fi inima, este purtat de fluxul sanguin și blocat într-o arteră cerebrală mai mică.
  2. Accident vascular cerebral hemoragic. Acestea reprezintă aproximativ 20% din accidentele vasculare cerebrale și apar atunci când un vas de sânge în creier se rupe, provocând sângerare în țesutul cerebral sau în spațiul înconjurător. Subtipurile includ:
    • Hemoragie intracerebrală: Sângerarea apare în interiorul creierului ca urmare a rupturii unui vas de sânge.
    • Hemoragie subarahnoidiană: Sângerarea apare în spațiul subarahnoidian, care este zona dintre creier și membranele care îl acoperă.

Clasificarea AVC-ului se poate face și în funcție de durata simptomelor:

  • AVC ischemic tranzitoriu (AIT): Este o formă temporară de AVC, caracterizată de simptome care durează doar câteva minute sau câteva ore și care dispar în cele din urmă. AIT-ul este un semnal de avertizare că există un risc crescut de a suferi un AVC complet în viitor.

Este esențial să se recunoască semnele și simptomele unui AVC și să se solicite imediat ajutor medical de urgență în caz de suspiciune de AVC, deoarece tratamentul prompt poate salva vieți și poate reduce complicațiile pe termen lung.

Simptomele unui accident vascular cerebral pot varia în funcție de zona creierului afectată și de severitatea fluxului de sânge redus

Simptomele comune includ:

  1. Paralizie sau slăbiciune bruscă a feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului.
  2. Probleme de vorbire sau înțelegere a vorbirii.
  3. Pierderea bruscă a vederii sau vederea încețoșată.
  4. Amorțeală bruscă sau tulburări de echilibru și coordonare.
  5. Durere de cap severă, fără o cauză aparentă.
  6. Confuzie bruscă sau dificultăți de înțelegere a altor persoane.

Este important să rețineți că simptomele unui AVC apar de obicei brusc și necesită asistență medicală de urgență imediată. Diagnosticul AVC-ului implică de obicei efectuarea unor teste medicale și de imagistică, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), pentru a evalua structura creierului și fluxul de sânge.

Tratamentul unui accident vascular cerebral (AVC) depinde de tipul și de severitatea acestuia. În general, există mai multe opțiuni de tratament care pot fi considerate în cazul unui AVC.

Metode de tratament alte AVC-ului:

  1. Terapie de reperfuzie:
    • Terapie trombolitică. Pentru AVC-urile ischemice, terapia trombolitică poate fi utilizată pentru a dizolva cheagurile de sânge și pentru a restabili fluxul de sânge către partea afectată a creierului. Un medicament trombolitic frecvent utilizat este alteplaza (alteplase), care este administrat intravenos în primele ore după debutul simptomelor.
    • Proceduri de trombectomie. În unele cazuri, mai ales în cazul AVC-urilor severe, poate fi efectuată o trombectomie endovasculară. Aceasta implică utilizarea unor dispozitive speciale pentru a extrage sau a fragmenta cheagul de sânge direct din arteria cerebrală afectată.
  2. Controlul tensiunii arteriale. Pentru unii pacienți, administrarea de medicamente pentru a controla tensiunea arterială poate fi importantă pentru a reduce riscul de recurență a AVC-ului.
  3. Managementul simptomelor și complicațiilor:
    • Controlul simptomelor. Tratamentul poate include administrarea de medicamente pentru a reduce durerea, inflamația, umflarea și alte simptome asociate cu AVC-ul.
    • Monitorizarea și gestionarea complicațiilor. AVC-ul poate fi asociat cu o serie de complicații, cum ar fi complicațiile respiratorii, infecțiile, tulburările de ritm cardiac sau problemele de alimentație și nutriție. Acestea trebuie să fie monitorizate și tratate corespunzător.
  4. Reabilitare. Programul de reabilitare după un AVC poate include terapie fizică, terapie ocupatională, terapie de vorbire și limbaj și alte terapii care își propun să ajute la recuperarea funcției și a independenței pacientului.
  5. Prevenirea recurenței.
    • Identificarea și gestionarea factorilor de risc modificabili. Hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de colesterol, diabetul zaharat, tulburările de ritm cardiac și alte afecțiuni medicale.
    • Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv renunțarea la fumat, menținerea unei diete echilibrate și activitate fizică regulată.

Este important ca tratamentul să fie personalizat pentru fiecare pacient în funcție de nevoile și condițiile individuale. De aceea, este esențial să se discute cu medicul pentru elaborarea unui plan de tratament adecvat în cazul unui AVC.